De ce-L laşi la uşă, afară,
Când El bate? A câta oară ?
Îl laşi să plece singur, părăsit,
Ar putea fi Cerescul Iubit!
De ce nu-L întâmpini în prag,
Că te-a răscumpărat cu mult drag ?
De ce nu-ţi predai inima ta?
Orice jignire, El poate uita.
De ce umbli pe căi întinate?
Că s-a dat pentru tine la moarte.
Vino, vino, suflet sărman!
În lumea asta, totu-i în van.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu