12.02.2013

Sunt doar un om-Simina


Hurrem, planuri de viitor

Sexul în afara căsătoriei are un preţ


Suleyman Magnificul-ep. 41 şi 42

Paşi pentru a evita boala Alzheimer

> Alzheimer induce frica în fiecare dintre noi. Gandul de
> a-si pierde mintile pe măsură ce îmbătrânim este
> terifiant si situatia este agravată de faptul că - până
> acum – se stia că sunt putinemijloacele prin care putem
> întârzia sau evita boala Alzheimer, cea mai răspândită
> formă a dementei.
>
> Totusi, cercetările au identificat o multime de factori
> care pot creste sau scădea riscul de a contracta boala
> Alzheimer. Urmând sugestiile de mai jos se poate diminua
> sansa de a contracta boala:
>
>
> 1. Verificati glezna
>
> Circula
ția săracăa sângelui în talpa piciorului este un
> semn că există tulburări în creier cu un accident
> cerebral
și  demență. Teoria este că sănătatea
> veselor sanguine este aceea
și în tot corpul. Gradul de
> sclerozare a arterelor
și fluxul sanguine la nivelul
> talpilor poate sugera arteroscleroza vaselor de sânge
> cerebrale. Cere
ți doctorului un test pentru stabilirea
> indexului gleznă-bra
țe (ABI = ankle-brachial index), care
> necesită un aparat cu ultrasunete
și o brățară pentru
> măsurat tensiunea, care compară tensiunea la nivelul
> gleznei cu cea la nivelul bra
țului. Pentru a rezolva orice
> dezechilibru al fluxului sanguine, doctorul personal poate
> sugera intensificarea exerci
țiilor fizice sau o schimbare a
> dietei sau medica
ției.
>
>
>
> 2. Alimente puternic antioxidante
>
> Anumite alimente infuzează creierul cu antioxidan
ți ce pot
> încetini declinul memoriei
și contribuie la prevenirea
> bolii Alzheimer. Toate fructele
și legumele sunt bune, dar
> în capul listei se află: murele, boabele de soc,
> stafidele, afinele
și coacăzele negre.
>
>
>
> 3. Evitati grăsimile rele
>
> Tipul de grăsimi pe care le consuma
ți influențează
> func
ționarea creierului în bine sau în rău. Feriți-vă
> de grăsimile saturate care sufocă celulele creierului
și
> le face ineficiente. Cumpăra
ți produse lactate (lapte,
> brânză, înghe
țată) cu conținut de grăsimi scăzut.
> Renu
țați la alimentele prăjite.
>
>
>
> 4. Stimulati cresterea creierului
>
> Creierul începe să se reducă în volum odată ce se
> atinge vârsta de 30 sau 40 de ani, astfel încât efortul
> de învă
țare sporește. Totuși, cercetătorii cred acum
> ca dimensiunea creierului poate fi sporită prin actul de
> învă
țare. Încercați să studiați, să învățați
> lucruri noi sau - pentru stimulare - de a lărgi cercul
> prietenilor.
>
>
>
> 5. Prajituri cu ciocolată
>
> Cacaoa, principalul ingredient al ciocolatei, are
> cantită
ți imense de antioxidanți, numiți flavonide, care
> au puternice proprietă
ți protectoare pentru inimă și
> creier. Cand se bea cacao se intensifică fluxul sanguine
> către creier. Pudra de cacao are de două ori mai multe
> flavonide ca ciocolata cu lapte. Ciocolata albă nu le
> con
ține deloc.
>
>
>
> 6. Prezenta estrogenilor
>
>
Șaizecișiopt (68)% dintre pacienții cu Alzheimer sunt
> femei; este posibil ca la mijlocul vie
ții  ele pierd
> protec
ția hormonului estrogen care susține memoria. Dacă
> medical dvs. nu va spune altfel, începe
ți imediat să
> lua
ți estrogen în perioada instalării menopauzei. Orice
> întârziere Duce la riscul confruntării cu demn
ță și
> accident vascular cerebral.
>
>
>
> 7. Cresteti colesterolul bun
>
> Este bine-cunoscut că o valoare crescută a colesterolului
> bun de tip HDL protejează contra bolilor cardiace. Dar, de
> asemenea, poate să va salveze
și creierul. Cercetătorii
> pretend că acest tip de colesterol blochează substan
țele
> ce tind a se depune
și distrug celulele creierului și
> ac
ționează ca un anti-inflamator ce încetinește
> degradarea creierului. Metodele de sporire a colesterolului
> bun include exerci
țiile fizice, consumul moderat de alcool
>
și scăderea greutății.
>
>
>
> 8. Navigati pe Internet
>
> Navigarea pe Internet în cautarea unor informatii poate
> stimula creierul îmbătrânit mai mult decât o face
> cititul unei cărti. Înregistrări ale activitătii
> cerebrale arată că navigatorii experimentati prezintă de
> două ori mai multe impulsuri ale activitătii cerebrale
> decât începătorii. Conectati-vă la Internet pentru
> căutarea de informatii, achizitionarea de bunuri sau pentru
> jocuri. Desi nu se stie cât de mult va ajuta creierului
> dvs., este oricum de preferat în locul unei navigări
> pasive.
>
>
>
> 9. Gena ApoE4
>
> Un sfert (1/4) dintre voi, care citi
ți acest document
> de
ține o specifică bombă genetic cu temporizare, iar
> aceasta vă face de 3-10 ori mai susceptibili de a contracta
> o târzie boală Alzheimer. Gena se nume
ște
> Apolopiproteină E4. Dacă mo
șteniți o singură versiune
> de ApoE4 de la unul din părin
ți, riscul dvs. de a căpăta
> Alzheimer este de trei ori mai mare. Dacă mo
șteniți o
> doză dublă de la ambii părinți, riscul crește de 10
> ori. Cere
ți doctorului dvs. un test ADN pentru a vi se
> identifica genotipul ApoE4.
>
>
>
> 10. Spuneti DA cafelei
>
> Cafeaua se dovedeste a fi un tonic al creierului aflat în
> process de îmbătrânire. Este un anti-inflamator,
> contribuie la blocarea efectelor pe care colesterolul le are
> asupra creierului si reduce  riscurile accidentelor
> cerebrale, depresiei si diabetului, care toate facilitează
> dementa, are un mare con
ținut de antioxidanti si cafeină,
> care stopează moartea neuronilor si ameliorează diabetul,
> hipertensiunea si accidentele cerebrale care conduc la
> dementă. Pentru majoritatea oamenilor, un consum de cafea
> zilnic moderat, de 2-4 cesti, nu este rău si poate fi
> util.
>
>
>
> 11. Pericolul unei greutătii scăzute
>
> Peste vârsta de 60 de ani, pierderea nemotivată de
> greutate poate fi un semn al bolii Alzheimer. Un studiu a
> arătat că femeile care au această boală au început să
> piardă din greutate cu cel pu
țin 10 ani înainte de
> diagnosticarea demen
ței. Dintre femeile care o aceeași
> greutate, cele care început să dezvolte demen
ță au
> slăbit în decursul a trei decenii
și atunci când au fost
> diagnosticate aveau cu circa 6 kg mai pu
țin decât cele
> care nu prezentau Alzheimer. Dacă ave
ți peste 60 de ani
>
și prezentați o inexplicabilă pierdere în greutate
> adresa
ți-va medicului dvs.
>
>
>
> 12. Beti vin
>
> Un pahar de vin pe zi poate întârzia demen
ța.
> Cercetările arată că vinul  este un anti-inflamator
>
și crește colesterolul bun, ceea ce ajută la
> preîntâmpinarea demen
ței.  Antioxidanții puternici
> din vinul ro
șu conferă acestuia proprietăți
> anti-demen
ță. Astfel de antioxidanți relaxează arterele,
> dilată vasele sanguine
și sporesc debitul sanguin, ceea
> ce stimulează procesele cognitive.
>
>
>
> 13. Cunoasteti care sunt primele semnale
>
> Problemele de memorie nu sunt primul semnal de alarmă.
> Pute
ți constata un declin în aprecierea distanței, de
> exemplu pute
ți dori să apucați un pahar, dar eșuați în
> a-l apuca. Sau pute
ți aprecia greșit distanța atunci
> când traversa
ți strada.
>
> Rezolvând un joc de puzzle sau citind o hartă pot, de
> asemenea, să vă producă probleme. Pierderea sim
țului
> mirosului poate fi, de asemenea, un semnal de alarmă. La
> fel, punerea în mod repetat a aceleia
și întrebări sau
> depunerea în locuri improprii a lucrurilor personale (de
> exemplu, punerea cheilor în frigider). Acorda
ți atenție
> problemelor de memorie, întrucât cu cât sunt identificate
> mai devreme semnalele de alarmă, cu atât pot fi mai
> eficiente modificările de stil de via
ță sau de
> medica
ție.
>
>
>
> 14. Dieta mediteraneană
>
> Indiferent de regiunea în care trăi
ți, dieta
> mediteraneană poate feri creierul dvs. de dteriorarea
> memoriei
și demență. Studiile arată în mod systematic
> că mâncarea din Grecia, Italia
și Liban este realmente o
> hrană pentru creier. Urmând această dietă - bogată în
> legume cu frunze verzi, pe
ște, fructe, nuci, legume, ulei
> de măsline
și puțin vin – poate reduce la jumătate
> riscul de boală Alzheimer. Decât să depinde
ți de un
> singur aliment sau de pu
ține substanțe nutrient, dieta
> propusă este un meniu bogat în elemente complexe benefice
> pentru creier, ce includ un set de antioxidan
ți ce apără
> celulele cerebrale de deteriorarea oxidantă.
>
>
>
> 15. Obezitatea la vârsta medie
>
> Creierul dvs. este sensibil la grăsimea dvs. Un studiu a
> arătat că persoanel
șe obese au cu 8% mai puțin țesut
> cerebral, iar persoanele supraponderale au cu 4% mai pu
țin
>
țesut cerebral decât persoanele cu greutate normal.
> Cre
ște astfel alarmant riscul de Alzheimer. În plus,
> scăderea volumului creierului se produce în zone ce
> reprezintă
ținte ale bolii Alzheimer și care sunt critice
> pentru planificare, memoria pe termen lung, aten
ție și
> func
ții de execuție și de control al mișcărilor.
> Sesiza
ți chiar de la apariție semnele de creștere a
> greută
ții, încă din tinerețe sau la vârstă mijlocie.
> În mod ciudat, obezitatea după vârsta de 70 de ani nu
> spore
ște riscul de Alzheimer, dar asta nu înseamnă că
> putem neglija exerci
țiul fizic, cel mai bun mod de
> stimulare a func
ției cognitive și de întârziere a
> apari
ției bolii Alzheimer la orice vârstă.
>
>
>
> 16. Asigurati-vă un bun somn de noapte
>
> Lipsa de somn este toxică pentru celulele creierului.
> Somnul are surprinzătoare puteri de protejare a creierului
> contra pierderilor de memorie
ți bolii Alzheimer. Este un
> mijloc minunat de manipulare a nivelurilor  temutei
> toxine cerebrale peptide beta-amiloidă, primul agent
> instigator al bolii Alzheimer, care conform cercetărilor
> conduce la accelerarea riscului apari
ției bolii.
> Cercetările au arătat, de asemenea, că un somn în medie
> de 5 ore sau mai pu
țin în timpul nopții este corelat cu o
> mare cre
ștere a grăsimii visceral abdominal, care poate
> conduce la diabet
și obezitate și în final la Alzheimer.
> Recurge
ți la perioade scurte de somn (ațipiri) și la
> tratamente în caz de insomnii.
>
>
>
> 17. Asigurati-vă un larg cerc social
>
> Studiind creierul unei femei de 90 de ani care este foarte
> social care a decedat din caza bolii Alzheimer,
> cercetătări din Chicago au descoperit că o largă re
țea
> de socializare i-au asigurat o mare ”rezervă
> cognitivă” care a permis creierului ei să nu ă
și dea
> seama că suferă de Alzheimer. De ce se întâmplă a
șa
> este un mister, dar interac
țiunea cu prietenii și cu
> familia pare să crească eficien
ța creierului. El își
> formează rute de comunicare alternative, care
șuntează
> conexiunile deteriorate de boala Alzheimer. Deci
> întâlni
ți-vă adesea cu familia și prietenii și
> extinde
ți-vă rețeaua social. Cu cât este mai puternică
> rezerva creierului, pe care o construi
ți în decursul
> vie
ții, cu atât este mai probabil ca să restrângeți
> simptomele bolii Alzheimer.
>
>
>
> 18. Rezolvati stresul
>
> Când sunte
ți stresat, corpul eliberează hormone denumiți
> corticosteroizi, care vă salvează în caz de criză. Dar
> reac
țiile unui stress persistent declanșate de evenimente
> zilnice - cum ar fi frustrarea locului de muncă, problemele
> de traffic sau cele finaciare - pot fi periculoase. În timp
> acest stres poate distruge celulele creierului
și suprima
> cre
șterea unora noi, astfel încât volumul creierului se
> restrânge. Evenimente traumatizante bru
ște - moartea cuiva
> drag sau un eveniment de schimbare majoră a stilului de
> via
ța cum ar fi pensionarea – pot conduce la un sever
> stress psihologic care precede demen
ța. Rețineți faptul
> că stresul cronic poate spori vulnerabilitatea persoanelor
> vârstnice în ceea ce prive
ște deteriorarea memoriei și
> demen
ța.  Căutați sfaturi profesioniste.
> Antidepresivele, sfaturile, tehnicile de relaxare
și alte
> forme de terapie pot limita pierderea de memorie cauzată de
> stress, în cazul încare se iau măsuri din timp.
>
>
>
> 19. Atentie la dantură
>
> Gingii deteriorate pot să vă otrăvească creierul.
> Persoanele cu boli de dantură
și gingii tind să prezinte
> rezultate scăzute la teste de memorie
și cognitive,
> conform cercetătorilor din USA din domeniul stomatologiei,
> care au descoperit că infec
ția responsabilă de bolile
> gingivale eliberează produse colaterale ce migrază spre
> zonele din creier implicate în pierderea de memorie.
>
> În consecin
ță, perierea danturii, folosirea firelor
> dentare
și prevenirea bolilor gingivale pot ajuta la
> men
ținerea sănătății gingiilor și a dinților, dar și
> a acuită
ții memoriei. Un alt studio a arătat că
> persoanele în vârstă cu cele mai severe gingivite
> (inflamării ale gingiilor) prezentau de 2-3 ori mai mukte
> semen de deteriorare a memoriei
și cunoașterii, decât cei
> cu forme discrete ale gingivitei.
>
>
>
> 20. Asigurati-vă suficientă vitamină B12
>
> Pe măsură ce înainta
ți în vârstă nivelul sanguine al
> vitaminei B12 scade
și șansa de suferi de Alzheimer
> cre
ște. Abilitatea dvs. de a absorbi această vitamin din
> alimente scade cam la vârsta mijlocie, când se decide
> stadiul de deteriorare ulterioară a creierului.
>
> Cercetărtori de la Oxford University au descoperit ca un
> creier care func
ționează cu un conținut de vitamină B12
> redus, de fapt î
și reduce volumul, iar o deficiență a
> acesteia poate duce la atrofierea creierului prin
> fragmentarea mielinei, scutul de protec
ție cu conținut
> gras din jurul neuronilor. Se poate ajunge
și la
> declan
șarea de inflamații, un alt factor de distrugere a
> celulelor creierului. După vârsta de 40 de ani trebuie să
> se administreze zilnic 500-1000 milicentigrame de vitamină
> B12. Dacă la dvs. sau la un membru în vârstă al familiei
> apare o inexplicabilă scădere a memoriei, oboseală sau
> semen de demen
ță, trebuie neaparat să se verifice de
> către doctorul dvs. a posibilei deficien
țe a vitaminei
> B12.
>
> Evitati si refuzati plombarea dintilor cu combinatii ce
> contin mercur.
>
>
>
> 21. Otet la orice
>
> Există largi eviden
țe că oțetul scade factorii de risc
> ce pot conduce la scăderea memoriei, respective glicemia
> mare, rezisten
ța la insulina, diabetul și pre-diabetul și
> cre
șterea în greutate. Cercetători din Phoenix (Arizona)
> au observant în cadrul studiilor pe oameni
și animale că
> elementele acide poten
țează efectele de acădere a
> glicemiei. Studiile au arătat, de asemenea, că ele pot
>
ține în frâu aăpetitul și consumul de alimente,
> prevenind astfel cre
șterea în greutate și obezitatea,
> acestea fiind associate cu diabetul, demen
ța accelerată
>
și pierderea memoriei.
>
> Apela
ți la oțet, adăugați-l la salate, consumați-l cu
> lingura, chiar adăuga
ți-l la un pahar de apă de băut.
> Orice tip de o
țet este bine-venit.
>
>
>
> 22. Verificati-vă ochii
>
> Dacă vă păstra
ți o vedere bună sau excelentă pe
> măsură ce înainta
ți în vârstă șansele dvs. de a
> suferi de demen
ță scade cu un surprinzător procentaj de
> 63%. Iar dacă vederea este slabă, simpla vizitare a unui
> optician pentru un test
și un posibil tratament, cel puțin
> o dată pe an, reduce în aceea
și măsură șansele dvs. de
> a suferi de demen
ță. Nu este însă clar cum problemele de
> vedere stimulează apari
ția demenței, dar o vedere
> afectată fac e dificilă participarea la activită
ți
> mentale
și fizice cum ar fi cititul și activități
> practice, precum
și activitățile sociale, toate acestea
> fiind appreciate ca încetinind declinul cognitive.
> Re
țineți că ochii dvs. reflectă modul în care
> func
ționează creierul dvs., mai ales pe măsură ce
> înaintezi în vârstă. Nu neglija
ți vederea slabă,
> întrucât în majoritatea cazurilor ea păoate fi
> corectată.
>
>
>
> 23. Consumati curry
>
> Pudra de curry con
ține condimentul galben-portocaliu numit
> turmeric (
șofran de India ) bogat în  curcumină,
> despre care se
știe că stopează deteriorarea memoriei. Un
> studiu a arătat că bătrânii indieni care consumau chiar
>
și mici cantități de curry, obțineau rezultate mai bune
> la testele cognitive. Curcumina ac
ționează în primul
> rând prin blocarea acumulări plăgilor amiloide (depozite
> identificate în creierul suferinzilor) care induc boala
> Alzheimer, apoi prin distrugerea plăgilor existente,
> încetinind astfel declinul cognitive.
>
> Este recomandat a se consuma curry de 2-3 ori pe
> săptămână, în special curry galben. Sau presăra
ți
> condimentul pe alimetele consumate.
>
>
>
> 24. Controlul glicemiei
>
> Dacă ave
ți diabet de tip 2 sunteți mai vulnerabil la
> Alzheimer. Studiile arată că riscul de Alzheimer este de
> 2-3 ori mai mare, iar cu cât diabetul se instalează mai
> curând, cu atât este mai mare
șansa de a suferi de
> demen
ță. Unii experți denumesc boala Alzheimer
> ”diabetul creierului”. Cele două afec
țiuni au cauze
> similare - obezitatea, hipertensiunea, cholesterol ridicat,
> dietă bogată în grăsimi
și zaharuri, activitate fizică
> scăzută, precum
și glicemie ridicată. Pe scurt, diabetul
> poate produce creierului o dublă nenorocire, distrugând
> neuronii
și favorizînd inflamările. Faceți tot posibilul
> de a
ține glicemia la valori scăzute și adoptați o
> dietă cu con
ținut scăzut de grăsimi saturate, alături
> de exerci
ții fizice regulate.
>
>
>
> 25. Be
ți mai mult ceai (negru si verde)
>
> Eviden
țele sugerează că ceaiul stopează pierderea
> cognitivă ce precede boala Alzheimer
și că cu cât beți
> mai mult ceai , cu atât memoria dvs. este mai ascu
țită.
>
> Secretul ceaiului nu mai este