Ia romaneasca-motiv de inspiratie

"Fiindca pe 24 iunie este declarata Ziua Iei romanesti, va prezint pe pictorul francez Henri Matisse cu celebra Bluza romaneasca:"
Sursa 

Mai multe...

Splendid!

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10151728064893674&set=a.10151728064738674.1073741844.43375083673&type=1&theater
 

21 iunie-solstitiul de vara

"Solstiţiu reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau cea mai mică înălţime faţă de ecuator. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor. "
Mai multe...http://www.realitatea.net/solstitiul-de-vara-2013_1209156.html

Universitate, in cea mai mare comuna din tara-pe viitor

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cea-mai-mare-comuna-tara-nu-liceu-isi-universitate-10-milioane-eurocu-ajutorul-penticostalilor-1_51bef306c7b855ff569dc758/index.html

Cu parapanta, la Uroi

Orhidee

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.508032765905576.105765.438370682871785&type=1

Vedeti, de toate culorile...
 

Ora de gramatica

https://www.facebook.com/NicolaSergiu/posts/589643671067504

Oră de gramatică pe facebook: mesajul unei doamne profesoare către elevii săi.

"Dragi elevi,
Deși vă bat cam 9 ore pe săptămână la cap, știu că nimic nu are un mai mare impact asupra voastră ca facebook-ul și ale lui postări. Prin urmare:

Corect este „frumoaso!” nu „frumoas-o!” și deja știți din melodia lui Krem cine are cratimă.
„Doar” se foloseşte cu forma pozitivă a verbului, iar „decât” cu cea negativă. (Ea are 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzunar.) Adverbul „decât” se mai folosește și atunci când construim propoziții comparative de inegalitate. (Antonia este mai deșteaptă decât Inna.)
Atunci când vreți să fiți amabili cu doamnele și/sau domnișoarele, nu vă adresați cu „dragele mele”. Tocmai le-ați făcut maşini care scot apa de pe fundul unui râu. Corect este „dragile”.
Atunci când planificați o ieșire la o cafenea sau la o cofetărie este impropriu să spuneți „căutăm locaţie”. Pentru că nu închiriați clădirea ca să vă petreceți restul zilelor acolo, ci beți doar un suc (nu altceva, sper). „Locaţie” înseamnă spaţiu pentru închiriat.
Corect este „Ce faci, păpușă?” nu „Ce faci, păpușe?” „Ă”-ul din final nu este ţărănesc, aşa cum v-ați fi aşteptat. Sfatul meu este să găsiți un apelativ ceva mai original (mai speşăl) dacă nu vreți să vi se răspundă cu „Bine, păpușel.” plus un ghiozdan sau o geantă în cap.
„Serviciu” şi nu „servici” – fie că e vorba despre locul unde vă veți câştiga pâinea (dacă promovați examenul de evaluare națională) sau serviciul de cafea pe care mama îl va arunca în capul vostru, pe lângă alte obiecte avute la îndemână (dacă nu îl promovați).
Structura „Vizavi de problema discutată anterior...” poate fi tradusă doar aşa: „peste stradă de problema discutată anterior...”. Pentru că „vizavi” nu înseamnă decât „peste stradă”, contrar părerii că un cuvânt de origine franceză poate fi abuzat cum avem noi chef. Dacă nu aveți probleme peste stradă, nu-l folosiți.
„Să aibă” şi nu „să aibe”. Ca să nu mai vorbim de şi mai urâciosul „să aive”. De asemenea, „Vroiam să vă rog să mă învoiți...” este greşit. „Voiai” să spui ceva, iar eu voiam să te exprimi corect și să fii prezent la oră.
Ştiți momentele alea în care cuvântul pe care îl scrieți are ca ultimă literă un „i” şi voi nu știți dacă trebuie să stea singur sau să îşi mai aducă vreo 2-3 prieteni? Ei bine, totul este ştiinţă.
Pentru a nu fi incult, trebuie să citeşti.
Nu fi nerăbdător, fii precaut.
Nu e important a şti câte postări sunt pe facebook într-o zi, ci este important să ştii lecțiile la limba română.
Verbul „a fi”, de obicei, dă cea mai mare bătaie de cap - „A fi sau a nu fi corigent, aceasta-i întrebarea”.
Se scrie „fii”, cu doi i, numai la:
- imperativ afirmativ: Fii cuminte!
- conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă: Vreau să fii cuminte. Vreau să nu fii obraznic.
- viitorul format de la conjunctiv: o să fii, nu o să fii.
În rest e „fi”, cu un singur i:
- infinitiv: a fi;
- imperativ negativ: Nu fi obraznic!;
- condiţional prezent: aş fi, ai fi;
- condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut;
- conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut;
- viitor: voi fi, vei fi;
- verb + FI: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.
De asemenea, substantivele masculine cu rădăcina terminată în -i au la plural nearticulat -ii (i din rădăcină + i desinenţa de plural) şi la plural articulat -iii: copil – copii – copiii.
Copiii învață cu drag la limba română (primul i face parte din rădăcină, al doilea i este desinență de plural, iar al treilea i este articol hotărât).
Structura „Aveţi detalii în ataşament” se regăsește în aproape toate mail-urile. Există o problemă totuşi: ataşament înseamnă „afecţiune (puternică şi durabilă) faţă de cineva sau ceva. – Din fr. attachement.” Aşa că dacă nu vreți să includeți sentimentele în afaceri poate schimbați structura în "Aveți detalii în fișierul atașat" atunci când vă veți depune CV-urile."

Când munți de nedreptate-Nicolae Moldoveanu

 Când munți de nedreptate,
 îmi stau în drum mereu,
 ce-ai face Tu, Isuse,
 de-ai fi în locul meu?
 -Eu aș răbda-n tăcere,
 prietenul meu drag.
 Dreptatea, pân-la urmă,
 surpa-va munți șirag.

 Când ura mă lovește,
 când duhul geme greu,
 ce-ai face Tu, Isuse,
 de-ai fi în locul meu?
 -Eu aș iubi  și-aș ține
 spre cer inima Mea,
 iubirea-nvinge ura,
 oricât ar fi de grea.

 Când îndoieli mi-ncearcă
 credința-n Dumnezeu,
 ce-ai face Tu, Isuse,
 de-ai fi în locul meu?
 -Eu Mi-aș plecă genunchii,
 c-atunci, în Ghetismani,
 Prin rugă, prinzi putere
 să treci peste dușmani.

 Când cei mai dragi m-apasă,
 și-s tot mai singur eu,
 ce-ai face Tu, Isuse,
 de-ai fi în locul meu?
 -Eu aș urca în pace
 al crucii sfânt calvar.
 Nu bezna nopții-nvinge,
 ci zorii, când răsar !

Amintiți-vă de el!

http://webcultura.ro/10-adevaruri-rostite-de-mihai-eminescu/ 

"Și, poate, ar fi bine să reamintim și altora unele dintre adevărurile rostite de Mihai Eminescu. Adevăruri care, iată, sunt și astăzi la fel de necesare.

1. “Fără muncă nu există bunăstare, fără adevăr nu există cultură.”
2. “Nivelul culturii generale a naţiei nu-l poate ridica nimeni cu umărul, timpul şi munca umplu neajunsurile.”
3. “Școala va fi școală când omul va fi om şi statul va fi stat.”
4. “Arta de a guverna e în România sinonimă cu arta de a amăgi poporul, de a-l cloroformiza cu utopii demagogice.”
5. “S-au zidit fără îndoială multe palate în Bucureşti, s-a înmulţit numărul acelora care trăiesc numai în capitală sau numai în străinătate; ţara munceşte înzecit pentru a întreţine absenteismul şi luxul, precum şi pătura numeroasă de oameni care şi-au făcut din politică o profesie lucrativă.”
6. “De când datează exportul nostru de grâne, de atunci importul de fraze. S’ar putea zice că România a preschimbat păturile adânci şi binecuvântate de Dumnezeu ale ţărânei sale pe vorbe deşerte, pe teorii de gazetă, pe subţiri apucături advocăţeşti ş. a. m. d., căci spiritele cele bune, ce mai sunt în viaţă, le datorim unei epoce cu mult anterioare celei actuale.”
7. “Când vedem dar pe “patrioţi” cumulând câte 5-6 însărcinări publice asupra lor, putem fi de mai înainte siguri că nu-şi îndeplinesc nici una cum se cade.”
8. “Legile unui popor, drepturile sale, nu purced decât din el însuşi.”
9. “În ţara noastră este de ajuns dacă se asigură înaintarea meritului şi a muncii; e destul atâta, şi numai pentru asta se cere reorganizare socială.”
10. “Mulţi lucrează, dar puţini gândesc.”

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889)

http://webcultura.ro/10-adevaruri-rostite-de-mihai-eminescu/