Dincolo de cuvinte
străzile şi oamenii aduc
a singurătate
timpul aleargă printre ei
cu visele şi ultimele emoţii
rătăcite pe frunzele toamnei
lancea secundei străpunge
în suflet tăcerea
trăsuri negre ascund
îndrăgostiţii unei lumi
unde nu e durere
nici întristare
nici suspin
doar necuvintele lor
devin înţelepte
pentru o clipă
în noaptea
în care aleargă printre cuvinte
pentru a se ierta
ştiind că se vor iubi veşnic
De aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu