AMESTECATE: torrent de boue
Amintiri de cand eram copil
Un monstru-Paraul Varmaga
Puhoaiele ce se napusteau asupra satului meu m-au inspaimantat din frageda copilarie.
Prin satul meu trece un parau pe care-l poti trece cu piciorul pe timpul verii, dar devenea monstruos pe timp de ploi torentiale.
Doar se întuneca cerul înspre Vărmaga, la noi în sat fiind senin, şi ne trezeam, după puţin timp, cu nişte vâjâituri de ape înspăimântătoare. Se dezlănţuia potopul de ape negre ca smoala, cu lemne groase ca mijlocul unui om, cu animale moarte şi tot soiul de alte lucruri ce sunt prin gospodărie. Era Valea Vărmăgii, pârâu ce aproape seca în zilele de vară, dar care era apocaliptic, când veneau puhoaiele Parcă era un monstru, ce dădea târcoale satului, luându-şi tributul în vieţi de animale.
Inunda satul de multe ori. Intra chiar şi la vecinul nostru, Sabin, în curte, la Găluţ, vecinul de peste vale, la Cocoru. Lua toate punţile de peste pârâu.
Odată, Anuţa lui Găluţ, cea căsătorită cu a lu’ Nişa, era pe puntea Trejii lu’ Curtean, când a venit viitura. Era cu două punţi mai sus de casa lor. Fratele ei, Ionuţ, a văzut când a căzut fata de pe punte, şi a fost înghiţită de apele învolburate. Cu o prezenţă de spirit deosebită, s-a aruncat în apă, s-a sprijinit cu capul de puntea lor, iar când apele au adus-o pe fată la el, a apucat-o cu ambele mâini şi a salvat-o.
A avut zile sărmana!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu