20.09.2008

Ganduri

Păsesc alene…



Pe cărarea timpului, păşesc alene,
Floarea de cireş, în păr, mi s-aşterne.
Mi-e dor să ajung la Tatăl, Acasă,
Dar grija pentru cei dragi nu mă lasă!

Copile drag!

Fiul meu, copile mult preadrag,
Ai plecat de la mama, din prag!
Te-ai dus în ţări negre, străine,
De eşti împlinit, n-oi ofta după tine!

Ci m-oi ruga lui Dumnezeu
Să te-ocrotească, copilul meu!

Niciun comentariu: