Nu mi-am dat seama de ce, de două zile, se fac foarte multe căutări pe blogul meu în legătură cu un om minunat, pastorul Moise Lucaci, despre care am scris cu mult timp în urmă că e "cel mai mare, pe care l-am ascultat vreodată". Abia acum am aflat. A trecut la Tatăl cel Veşnic.
Am avut ocazia să-i ascult predicile fie la diverse evenimente din familia mea, fie la evanghelizările din Biserică. Predica cu atâta râvnă, dăruire, încât audienţa îi sorbea cuvintele cu cea mai mare atenţie. Dacă predica oricât, nu ai fi simţit cum trece timpul.
Eu aveam o vorbă referitoare la el: "ai impresia că omul acestea vrea să-L prindă pe Dumnezeu şi să-L coboare din Ceruri," atât de convingător era în tot ceea ce vestea.
Când se auzea că vine la vreo evanghelizare, oamenii alergau cu toţii la întâlnirea cu Cuvântul lui Dumnezeu , propovăduit de acest lucrător în Via Domnului.
În anii de suferinţă a continuat să vestească Cuvântul, având încredere nestrămutată că va fi vindecat.
Păcat că s-a dus acest uriaş al propovăduirii!! Domnul ştie de ce e aşa...
"Un titan al credintei s-a stins din viata: pastorul Moise Lucaci. Un om care a predicat cu ravna Evanghelia si a trait-o. Un om care a mers la 1000 de oameni ca si la unul singur sa duca Cuvantul. Un om care a miscat multimi si care a sensibilizat inimi prin puterea Duhului Sfant.
Putini oameni isi mai schimba camasa dupa fiecare evanghelizare, cum facea fratele Moise pentru ca putini mai au ravna aceea.
Rugati-va pentru familia indoliata!
Ps: La 54 de ani sa pleci acasa inseamna ca n-ai umblat cu Dumnezeu ci ai alergat cu Dumnezeu. Inseamna ca n-ai lucrat la zi (sa treaca timpul) ci la metru liniar (sa termini cat mai repede lucrarea si sa pleci). Oh Doamne, mai ridica astfel de lucratori!
Scris de Cristi Boariu
În urma unei grele şi îndelungate suferinţe, pastorul Moise Lucaci, a plecat la Domnul.
În seara zilei de 11 decembrie, pe patul spitalului din Deva, sufletul lui a părăsit trupul încercat de suferinţă ca să îşi întâlnească Creatorul.
Moise Lucaci a fost una din figurile remarcante ale Cultului Penticostal din România, fiind un evanghelist foarte apreciat de către comunitatea de credincioşi pe care a slujit-o. A fost pastor în Orăştie şi a ocupat funcţii de conducere la nivelul aparatului central al Cultului Penticostal din România.
A trăit 54 de ani."
Poza aceasta e după boală. Aproape că nu l-am recunoscut.
Sursa, http://crestintotal.ro/2013/12/12/pastorul-moise-lucaci-a-plecat-la-domnul-in-urma-unei-grele-si-indelungate-suferinte/
Am avut ocazia să-i ascult predicile fie la diverse evenimente din familia mea, fie la evanghelizările din Biserică. Predica cu atâta râvnă, dăruire, încât audienţa îi sorbea cuvintele cu cea mai mare atenţie. Dacă predica oricât, nu ai fi simţit cum trece timpul.
Eu aveam o vorbă referitoare la el: "ai impresia că omul acestea vrea să-L prindă pe Dumnezeu şi să-L coboare din Ceruri," atât de convingător era în tot ceea ce vestea.
Când se auzea că vine la vreo evanghelizare, oamenii alergau cu toţii la întâlnirea cu Cuvântul lui Dumnezeu , propovăduit de acest lucrător în Via Domnului.
În anii de suferinţă a continuat să vestească Cuvântul, având încredere nestrămutată că va fi vindecat.
Păcat că s-a dus acest uriaş al propovăduirii!! Domnul ştie de ce e aşa...
"Un titan al credintei s-a stins din viata: pastorul Moise Lucaci. Un om care a predicat cu ravna Evanghelia si a trait-o. Un om care a mers la 1000 de oameni ca si la unul singur sa duca Cuvantul. Un om care a miscat multimi si care a sensibilizat inimi prin puterea Duhului Sfant.
Putini oameni isi mai schimba camasa dupa fiecare evanghelizare, cum facea fratele Moise pentru ca putini mai au ravna aceea.
Rugati-va pentru familia indoliata!
Ps: La 54 de ani sa pleci acasa inseamna ca n-ai umblat cu Dumnezeu ci ai alergat cu Dumnezeu. Inseamna ca n-ai lucrat la zi (sa treaca timpul) ci la metru liniar (sa termini cat mai repede lucrarea si sa pleci). Oh Doamne, mai ridica astfel de lucratori!
Scris de Cristi Boariu
În urma unei grele şi îndelungate suferinţe, pastorul Moise Lucaci, a plecat la Domnul.
În seara zilei de 11 decembrie, pe patul spitalului din Deva, sufletul lui a părăsit trupul încercat de suferinţă ca să îşi întâlnească Creatorul.
Moise Lucaci a fost una din figurile remarcante ale Cultului Penticostal din România, fiind un evanghelist foarte apreciat de către comunitatea de credincioşi pe care a slujit-o. A fost pastor în Orăştie şi a ocupat funcţii de conducere la nivelul aparatului central al Cultului Penticostal din România.
A trăit 54 de ani."
Poza aceasta e după boală. Aproape că nu l-am recunoscut.
Sursa, http://crestintotal.ro/2013/12/12/pastorul-moise-lucaci-a-plecat-la-domnul-in-urma-unei-grele-si-indelungate-suferinte/
7 comentarii:
Olá, vim visitar teu cantinho e te oferecer: os cartões: de Natal e de 700 seguidores.Te agradecer por fazer parte da minha lista de amigos.
Com o meu toque de carinho e amizade-San
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Există oameni care ne zidesc, ne construiesc structura fină a "trupului" (în integralitatea sa), această construcţie fiind alcătuită din "cărămizile" de dar acceptat, aduse "în timp" de la toţi factorii de influenţă pe care îi trăim. Cele mai multe şi cele mai importante "se aşează" acelea care sunt asimilate de la părinţii nostri trupeşti, de la părinţii noştri sufleteşti, de la rudele cele mai apropiate, de la prieteni, de la colegi. Liantul cel mai bun este format din cuvintele izvorâte din sufletele celor aflaţi "în comuniune" cu Dumnezeu. Aceştia sunt meniţi - prin exemplul de ascultare şi pildă de viaţă proprie - să influenţeze nu doar câţiva oameni, ci comunităţi întregi de suflete, "oile Domnului".
Acestea sunt - şi ele - minuni de la Dumnezeu. Una dintre minuni poartă numele Moise Lucaci.
Slavă lui Dumnezeu!
Frumoscomentat. Poate ca voi face o postare cu aceste cuvinte deosebite.
Bună ziua, stimată doamnă Disa!
Eu sunt om, în primul rând, mai apoi sunt bărbat, român, creştin ortodox, tătic, văduv, bucureştean, angajat la patron etc.
Ca blogger (din octombrie 2008) îmi place nu doar să citesc articolele mai vechilor mei prieteni, îmi place să-mi aştern propria mea părere sub forma unui comentariu care să nu se abată prea mult de la Tema în discuţie.
Pînă în 1990 am fost ATEU, apoi ... L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea un semn! Am primit RĂSPUNS instantaneu, pentru care sunt recunoscător dar şi mai responsabil cu gândurile mele, cu vorbele şi faptele mele ... căci foarte "uşor" ne putem răni semenii.
Eu vă sunt oricum recunoscător şi dumneavoastră pentru acest blog menit să atragă şi să apropie oamenii având preocupări asemanătoare şi nu numai! Suntem cu toţii copiii lui Dumnezeu ... chiar dacă unii îl contestă sau îl neagă.
Cornelius, :)
Bună ziua, stimată doamnă Disa!
Eu sunt om, în primul rând, mai apoi sunt bărbat, român, creştin ortodox, tătic, văduv, bucureştean, angajat la patron etc.
Ca blogger (din octombrie 2008) îmi place nu doar să citesc articolele mai vechilor mei prieteni, îmi place să-mi aştern propria mea părere sub forma unui comentariu care să nu se abată prea mult de la Tema în discuţie.
Pînă în 1990 am fost ATEU, apoi ... L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea un semn! Am primit RĂSPUNS instantaneu, pentru care sunt recunoscător dar şi mai responsabil cu gândurile mele, cu vorbele şi faptele mele ... căci foarte "uşor" ne putem răni semenii.
Eu vă sunt oricum recunoscător şi dumneavoastră pentru acest blog menit să atragă şi să apropie oamenii având preocupări asemanătoare şi nu numai! Suntem cu toţii copiii lui Dumnezeu ... chiar dacă unii îl contestă sau îl neagă.
Cornelius, :)
PS: Ce ţi-e şi cu tehnologia! Acest comentariu l-am scris acum câteva zile (sau mai mult) şi A RĂMAS păstrat în telefon! :)
Dap!
Vă mulţumesc pentru ultimele două moderări "rămase" aici. Eu l-am mai trimis o dată - ultimul comentariu - crezând că nu fusese trimis! La data aceea, încă nu fusese moderat ... de dumneavoastră. Desigur, nu aţi avut timp decât pentru pregătirile de Sărbători!!
Eu îmi cer scuze pentru această nedorită repetare!
Cornelius, :)
Vă mulţumesc pentru Sufletul pe care îl puneţi în acest Blog, pentru articolele aşezate de dumneavoastră în AMESTECATE. Dacă nu mi-ar fi plăcut de la bun început acest blog, nu l-aş mai fi căutat.
Această "menire" pe care o îndepliniţi (uneori doar cu articole simple: titlul + un video preluat din YouTube) este nu doar necesară, dar eu cred că este şi benefică oricărui cititor (unde benefic înseamnă: pe placul lui Dumnezeu)
Vă mulţumesc pentru îngăduinţa cu care-mi moderaţi comentariile!
Dumnezeu să ne binecuvânteze, pe noi toţi, cu Har de Iubire şi Pace!
Amin.
Cornelius, :)
Trimiteți un comentariu