Am cunoscut cărarea-Aurica Murăsan

O minunată cantare despre minunea zilelor de altădată, cand oamenii simţeau bucuria mântuirii.

Am cunoscut cararea pocaintei,
Pe ea urcau parintii mei in sus,
Cand ma-ndemnau sa-mbrac haina sfinteniei
Si sa-L aleg in viata pe Isus.
Avem pe-atunci altar al rugaciunii,
La noi, in casa, cobora Isus.
/: La rugaciuni se vindecau bolnavii
Asa erau acele vremi de-atunci!:/

Ne indemnau mai mult la sfintenie,
Nopti albe le traiam in rugaciuni,
Caci Duhul Sfant din cer ne spunea taine
Si ne-ndemna sa fim tot mai uniti.
Marturiseam a noastre neputinte
Si-n taina, adesea, si primeam raspuns
/: Simteam cum mana-I sfanta ne atinge,
Asa erau acele vremi de-atunci!:/

Ne-nvioram, cand peste adunare,
Se cobora susurul celui Sfant
Cand toti strigau atuncea: “Osanale!”
Si-n limbi ceresti cantam prin Duhul Sfant.
Era ca-n ziua aceea de Rusalii,
Cu mic, cu mare, toti priveam in sus,
/:Cum coborau ale Duhului Sfant daruri,
Asa erau acele vremi de-atunci!:/

Mai lasă, Doamne, stropii bucuriei
Să mai trăim acele vremi de-atunci,
Să mai gustăm dulceaţa pocăinţei,
Pe culmi cereşti o, Doamne, să ne urci.
Dorim sa Te simtim in adunare,
La-noastre-umile rugi, ne da raspuns,
/:Ne-mbraca-n haina cea de sarbatoare
Sa reintalnim acele vremi de-atunci!:/