Ea, toamna de Amelia Magori
Toamna
a înflorit pe străzi
covoare parfumate
divine...
cu bucurie
m-a-ntâmpinat astăzi
şi a plecat
fugind spre tine!
E vremea
frunzelor ce mor
nimic nu mai e
ca-nainte...
e starea
după-un dulce-amor
şi visul
drag tulburător din minte.
Ea îşi scutură
pletele-n vânt
cu frunze blonde
ruginii,
lăsând în urmă
cu avânt
misterul,
suspinelor târzii !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu