Duminica este, inainte de toate, ziua Domnului, si de aceea crestinul trebuie sa renunte la munca duminicala, desi, uneori, acest lucru e dificil.
Ar trebui sa lucram 6 zile din saptamana, iar ziua de duminica s-o dedicam lui Dumnezeu, familiei, odihnei.
Cumparaturile, calcatul, munca in gradina sa le lasam pentru zilele lucatoare ale saptamaanii.
Din pacate, prea putini dintre noi daruim lui Dumnezeu o zi din viata noastra-vorbesc si in dreptul meu-si, apoi, ne miram ca se abat tot felul de nenorociri asupra noastra, si agoniseala de-o viata se duce pe apa sambetei.
Parintii mei au respectat cu sfintenie aceste randuieli si le respecta si acum.
Mama gatea mancare sambata, asa cum face si acum sora mea, iar duminica era dedicata mersului la Biserica, odihnei. Pot spune ca Dumnezeu ne-a binecuvantat familia.
Deci, sa dam Cezarului ce-i a lui, si lui Dumnezeu, asijderea.
2 comentarii:
Ne pricepem prea bine sa ne pacalim constiinta cu tot felul de prostioare, asa ca e foarte greu sa respectam o zi, o traditie, o porunca... cred eu. Desi, chiar daca ne facem singuri un "rau" lucrand intr-o zi randuita odihnei, rapindu-ne un repaus necesar... "traim intens", deh!
Fiecare e liber sa-si traiasca viata cum crede, si, daca constiinta lui nu-l condamna, este ok.
Trimiteți un comentariu