O ştire nemaiauzită în toată lumea!
Se vorbea de coborârea primilor oameni pe astrul nopţii, LUNA.
Bunica mea era extrem de agitată şi nervoasă, plimbându-se prin casă ca leul în cuşcă, de colo-colo, fără să spună nimănui ce căuta.
Intrigat de atitudinea ei, într-un târziu, fiul meu o întreabă:
-Ce cauţi, buni?
-Nu-mi găsesc ochelarii
-De ce ai nevoie de ei ?
-Vreau să văd şi eu steagul de pe Lună, a răspuns ea cu candoare.
Bunica mea a participat la aproape toate înmormântările din satul ei.
Într-o zi, Dadi, strănepotul ei, o întreabă:
-Bună, cine a murit?
-Valerica, a răspuns ea prompt..
-A murit de tot ? continuă năzdrăvanul de strănepot.
-Doamne, nu mă lăsa! De bună samă, că de tot! a răspuns ea, revoltată de o asemenea întrebare, nebănuind capcana.
Buni este personajul principal al tuturor scrierilor mele.
2 comentarii:
M-ai facut sa-mi fie iara dor de buna...si mie mieste tot des dor de ea...
e bine ca nu s-a asternut uitarea peste cei disparuti.
Buni are un loc special in sufletul meu, fiindca era o comica incurabila.
Trimiteți un comentariu