Mi-aplec din nou urechea sa inteleg Cuvantul
s-ascult ce spune ploaia, si-apoi ce spune vantul
si dezlegandu-mi mintea de gandurile rele
sa inteleg mesajul covorului de stele
Din noptile de vara cu miez de viata noua
cu dimineti frumoase parca scaldate-n roua
cand vantul care sufla din ce in ce mai rece
imi spune parca-n taina caci vara iarasi trece
prin vajaitul parca din ce in ce mai tare
imi aminteste vantul caci vine gerul mare
ce stinge picatura de viata din natura
si va schimba pamantul cu-ntreaga lui faptura
insa intre arsita din zilele de vara
si iarna in care totul parca-i sortit sa moara
exista o toamna lunga, atat de minunata
ca o speranta in lume de Dumnezeu lasata
tu toamna vei culege doar rodul muncii tale
cu plans de bucurie sau lacrimi mari de jale
caci toamna-i foarte dreapta..ea este rea sau buna
stiind ca omul toamna ce-a semanat aduna
ce multi cuprinsi de groaza privesc holda pustie
caci s-au trezit la lucru-ntr-o vreme prea tarzie
au ochii plini de lacrimi si inima amara
privind la vremi pierdute din zilele de vara
mi-aplec din nou urechea sa inteleg cuvantul
s-ascult ce spune ploaia si-apoi ce spune vantul
si dezlegandu-mi mintea de gandurile rele
sa inteleg mesajul covorului de stele
Ti-ai pus vreodata-n taina mareata intrebare
in toamna sufleteasca ce-aduni tu in hambare?
caci universul are o lege neschimbata
ce semeni vei culege in toamna ce te-astepta
s-ascult ce spune ploaia, si-apoi ce spune vantul
si dezlegandu-mi mintea de gandurile rele
sa inteleg mesajul covorului de stele
Din noptile de vara cu miez de viata noua
cu dimineti frumoase parca scaldate-n roua
cand vantul care sufla din ce in ce mai rece
imi spune parca-n taina caci vara iarasi trece
prin vajaitul parca din ce in ce mai tare
imi aminteste vantul caci vine gerul mare
ce stinge picatura de viata din natura
si va schimba pamantul cu-ntreaga lui faptura
insa intre arsita din zilele de vara
si iarna in care totul parca-i sortit sa moara
exista o toamna lunga, atat de minunata
ca o speranta in lume de Dumnezeu lasata
tu toamna vei culege doar rodul muncii tale
cu plans de bucurie sau lacrimi mari de jale
caci toamna-i foarte dreapta..ea este rea sau buna
stiind ca omul toamna ce-a semanat aduna
ce multi cuprinsi de groaza privesc holda pustie
caci s-au trezit la lucru-ntr-o vreme prea tarzie
au ochii plini de lacrimi si inima amara
privind la vremi pierdute din zilele de vara
mi-aplec din nou urechea sa inteleg cuvantul
s-ascult ce spune ploaia si-apoi ce spune vantul
si dezlegandu-mi mintea de gandurile rele
sa inteleg mesajul covorului de stele
Ti-ai pus vreodata-n taina mareata intrebare
in toamna sufleteasca ce-aduni tu in hambare?
caci universul are o lege neschimbata
ce semeni vei culege in toamna ce te-astepta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu