De gandit...

De pe mail.

Am ingenunchiat, rugandu-ma, dar nu prea mult, caci multe altele aveam de facut.
Ma grabeam la serviciu, chitantele erau gramada.
Asa ca am ingenunchiat si am spus grabit o rugaciune,
M-am ridicat apoi repede sa plec.
Datoria mea de crestin era implinita, sufletul meu se putea linisti.

Toata ziulica n-am gasit timp sa spun o vorba buna, sa vorbesc cu prietenii despre Isus.
Oricum, ma temeam ca mi-ar rade in fata.
N-am timp, n-am timp, prea multe de facut...
Ma plangeam intruna...


Chiar n-aveam timp pentru un suflet la nevoie?
Poate nici timp sa mor???

M-am apropiat de DUMNEZEU TATAL CERESC SI ISUS , i-am stat in fata cu ochi mariti:

Tinea in maini o carte,
Cartea vietii


Dumnezeu s-a uitat in carte:"Numele tau nu-i de gasit. Aveam de gand sa-l trec in carte, dar timpul mi-a lipsit."


Hmmm, dar tu? Ai timp sa trimiti acest mesaj?


Nu te opri, mergi pana la capat!
Usor / greu

De ce ne e mai greu sa spunem adevarul, si atat de usor o minciuna?


De ce ne ia somnul in biserica, dar ne trezim imediat ce predica e gata?

De ce ne vine atat de greu sa vorbim despre Dumnezeu, dar atat de usor cand e vorba de lucruri frivole?

De ce gasim plictisitoare o cartulie religioasa, dar ne uitam cu interes intr-o revista la moda?
Primit pe mail.
Cum de ne e atat de usor sa stergem un mesaj religios, dar trimitem tot felul de prostioare?

De ce bisericile devin tot mai mici, in timp ce barurile si cluburile de dans sunt neincapatoare?

Te dai batut? Mai gandeste-te!