HTTP/:;Irinamateias.ro

25.03.2008

Durere

Inima mea tristă este,
E turturea, ce fără veste,
Fără pereche a rămas,
Şi numai cu jale în glas.

Ades, eu apăsată zac,
Ca-ntr-o seară, un pitpalac,
Ce versul de dor a uitat
Într-un tril neterminat.

Inima e torturată,
Ca fiica sacrificată
Pe-un altar incandescent,
Pentr-un pretext incoerent.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Ades suntem torturati psihic, dar renastem din cenusa de fiecare data.

Anonim spunea...

de noi depinde sa fim fericiti...