07.11.2008

Exista Dumnezeu cu-adevarat-Toflea 2008

AMESTECATE: Fratii de la Toflea-Evanghelia are putere,Există Dumnezeu cu-adevărat!

Acesti oameni simpli Il lauda pe Dumnezeu cu toata sinceritatea.
Imi place atmosfera electrizanta din bisericile unde ei fac o slujba pentru Dumnezeu.
Mai recomand si alti cantareti crestini: Cornel Cuibus, Nelu Gabor, Puiu Chibici, Ovidiu Liteanu, ale caror cantari le-am postat pe acest blog-unele.
Pe unii ii gasiti trecuti la " muzica crestina ".

Doamne atinge-ne din nou - Toflea 2008

Dumnezeu e taria mea - Toflea 2008

Da, da, da vine Domnul - Toflea 2008

Simina- repere biografice

AMESTECATE: Simina si Gabriela - Mi-ai spus

Cine doreste s-o cunoasca mai bine pe aceasta cantareata plina de har, frumoasa, inteligenta, prin cantecele careia multe suflete sunt cercetate, sa vada acest link unde veti gasi repere din viata si activitatea ei, ca si cantareata de muzica crestina.

Fumul de tigara

Agreati fumul de tigara?
Daca nu, mergeti la likul de mai jos si semnati!

http://www.petitieonline.ro/petitie-p29281051.html

06.11.2008

O alimentatie sanatoasa

Am gasit pe un blog aceste sfaturi referitoare la o alimentatie sanatoasa, si, desi unele le cunoasteti, nu strica sa ni le reamintim.
Traducerea pe mai tarziu.

Il y a beaucoup de chose que j'ai revu et corrigé :
Les fruits se digèrent très rapidement et leur digestion recommande de n'être accompagnée tout simplement de RIEN. Il faut les manger de préférence entre les repas ou en début de repas (le sucre stimule la digestion)
Les crudités se digèrent assez vite aussi. Il faut les manger en début de repas (après les fruits c'est mieux) et si l'on veut pousser plus loin, on peut respecter l'ordre suivant : fruits (poivrons tomates, ...) fleurs (artichaut...) feuilles (salade...) racines (carottes, radis, ...) légumineuses (pois, haricots, ...)
Les céréales (amenant les fameuses protéines que j'appellerai aussi les "comment tu fais pour pas manger de viande ????" ) sont à manger avec un peu de décalage (de 10 minutes à quelques heures) car leur digestion et assimilation est très différente, plus lente et plus échauffante.
Boire pendant un repas dilue aliments et suc gastriques, sans intérêt surtout si plus de 2 ou 3 verres. Il faut boire entre les repas ou avant. Manger cru apporte plus d'eau que cuit, on boit moins.

Je n'oublie pas non plus de dire que la qualité et la quantité sont importantes.
Manger juste assez et s'arrêter dès qu'on sent qu'on a pas besoin de plus, et choisir un aliment plutôt qu'un autre par ce qu'on le sent comme ça est à mon sens indissociable de tout le reste. En fait, c'est un tout de notions et idées intereliées.
(instinctologie, sur wikipédia)

Obama-omul multiplu

Barack Obama est né le 4 janvier 1961 à Honolulu, Hawaï. Sa mère avait 18 ans, son père 25. Il était noir comme le jais, elle blanche comme le lait. Il venait du Kenya, membre de la tribu des Luo, et faisait partie de la première vague d'étudiants africains admis dans les universités américaines. Elle appartenait à une famille du Kansas poussée vers l'Ouest par la quête d'une vie meilleure. Dans l'Amérique des années 1960, creuset des affrontements raciaux et de la génération beatnik, l'«étranger» semble avoir aisément surmonté les préjugés, grâce à son intelligence, son charme et sa suprême assurance.

Ce père restera une image floue, presque mythique, pour le jeune Barack. Il disparaît quand celui-ci a 2 ans, pour aller poursuivre son cursus à Harvard, avant de retourner au Kenya. Il y aura six autres enfants, avec trois autres femmes. Il ne reverra le petit Américain qu'une fois, huit ans plus tard, lors d'un séjour d'un mois à Hawaï, durant lequel le père et le fils n'ont pas grand-chose à se dire. Il n'aura jamais la brillante carrière qui lui semblait promise et mourra dans un accident de voiture en 1982. Pour le jeune Barack, la quête de cette part de son identité va constituer un préalable complexe à la construction de sa personnalité.

Sursa Le Figaro

Traduc pe scurt;
Obama s-a nascut in 1961 in Honolulu, Havai, din mama alba ca laptele si tata negru ca abanosul.
tatal dispare din viata copilului, cand acesta avea 2 ani, se intoarce in Kenya, tara lui de origine, unde are alti 6 copii cu 3 sotii diferite, nu-si revede copilul decat peste 8 ani, iar la scurt timp, moare ca urmare a unui accident de masina...


Am gasit aceaste repere biografice si vreau sa impartasesc cu cititorii blogului meu aceste date, deoarece despre alti presedinti nu stiam aproape nimic.
Nu sunt de nicio parte a baricadei, doar vreau sa fiu informata cu ce se petrece sub ochii nostri.

Va urma

05.11.2008

Celine Dion-TITANIC - My Heart Will Go On-

Every night in my dreams
I see you, I feel you,
That is how I know you go on

Far across the distance
And spaces between us
You have come to show you go on

Near, far, wherever you are
I believe that the heart does go on
Once more you open the door
And youre here in my heart
And my heart will go on and on

Love can touch us one time
And last for a lifetime
And never let go till were gone

Love was when I loved you
One true time I hold to
In my life well always go on

Near, far, wherever you are
I believe that the heart does go on
Once more you open the door
And youre here in my heart
And my heart will go on and on

Youre here, theres nothing I fear,
And I know that my heart will go on
Well stay forever this way
You are safe in my heart
And my heart will go on and on

Puiu Chibici si Ramona Ibanescu-Fii preamarit

Domnul merita toata cinstea noastra.
Doua voci deosebite: Ramona si Puiu Chibici. I-ai asculta la infinit!

Alegeri americane

Juste un post rapide avant d'aller me coucher, car il est deux heures moins le quart ici et vous vous réveillez...
C'était grandiose, émouvant! Quelle nuit, quelle histoire! ces gens en pleurs dans la rue!
Jesse Jackson en larmes. Le député John Lewis, vieux militant des droits civiques en pleurs.
Il va falloir digérer tout cela et nous regarder nous aussi la vieille Europe: serions nous capables de faire la même chose? pas sûr...
L'Amérique est capable du pire et du meilleur. Ce que nous avons vu ce soir c'était le meilleur...
A demain. Viva Obama!
Sursa:
http://annesinclair.typepad.fr/journal/

AMESTECATE: torrent de boue

AMESTECATE: torrent de boue

Amintiri de cand eram copil

Un monstru-Paraul Varmaga

Puhoaiele ce se napusteau asupra satului meu m-au inspaimantat din frageda copilarie.
Prin satul meu trece un parau pe care-l poti trece cu piciorul pe timpul verii, dar devenea monstruos pe timp de ploi torentiale.

Doar se întuneca cerul înspre Vărmaga, la noi în sat fiind senin, şi ne trezeam, după puţin timp, cu nişte vâjâituri de ape înspăimântătoare. Se dezlănţuia potopul de ape negre ca smoala, cu lemne groase ca mijlocul unui om, cu animale moarte şi tot soiul de alte lucruri ce sunt prin gospodărie. Era Valea Vărmăgii, pârâu ce aproape seca în zilele de vară, dar care era apocaliptic, când veneau puhoaiele  Parcă era un monstru, ce dădea târcoale satului, luându-şi tributul în vieţi de animale.
Inunda satul de multe ori. Intra chiar şi la vecinul nostru, Sabin, în curte, la Găluţ, vecinul de peste vale, la Cocoru. Lua toate punţile de peste pârâu.
Odată, Anuţa lui Găluţ, cea căsătorită cu a lu’ Nişa, era pe puntea Trejii lu’ Curtean, când a venit viitura. Era cu două punţi mai sus de casa lor. Fratele ei, Ionuţ, a văzut când a căzut fata de pe punte, şi a fost înghiţită de apele învolburate. Cu o prezenţă de spirit deosebită, s-a aruncat în apă, s-a sprijinit cu capul de puntea lor, iar când apele au adus-o pe fată la el, a apucat-o cu ambele mâini şi a salvat-o.
A avut zile sărmana!

Visez

Visez ades că monştri înving,
Pe bolta mirifică ajung.

Spre Tine-înalţ o scară
înflăcărată
Şi-ajung la marea de sticlă
învolburată.

Cartea Cunoştinţei deschid,
Citesc, citesc, înţeleg…plâng.

Baricade

Am strâns în suflet baricade,
Se-nalţă una… Alta cade.
Eroi care se înfruntă mereu
În apărarea eului meu.
Reduta este greu de apărat
Când raţiunea-a sucombat.

04.11.2008

muzica crestina-Toflea


O cantare cu mult Har.

1} Doamne, noi Te chemam azi,


Dorim sa vina Duhul Tau,

Doamne, Duhul Sfant cand ne atinge,

Noi simtim focul Tau din Cer.



Refren: //:Focul Tau sa arda-n noi Isuse,

Focul Tau sa arda-n noi Isuse,

Duhul Sfant din al Tau Cer,

Duhul Sfant Doamne-L cerem://



2.Doamne, Binecuvantarea-Ti,

S-o reversi azi peste noi,

Doamne, dorim a Ta prezenta,

S-o simtim astazi cu toti.

03.11.2008

Ovidiu Liteanu - Vine Dimineata

Maranata, Domnul nostru vine
Pentru noi, iubitul Mire...

Ovidiu Liteanu - Peste lume coboara apusul



"Nu pierde zborul catre Cer!"
Nu pierde sansa de-a fi
un mantuit al lui Hristos!"

Peste lume coboară apusul
Cu teamă ură şi război
Se-mplineşte ce zice Scriptura
Isus revine pentru noi.


Nu pierde zborul către Cer
Nu pierde şansa de a fii
Un mântuit al lui Isus
Să fii cu El în veşnicii.


E aproape să fie Răpirea
Când toţi cei sfinţi vor fi luaţi
Din morminte iar alţii din viaţă
Vor fii de Duhul transformaţi.

Dumnezeu din Cer te iubeşte
Te cheamă ca sa fii iertat
Te întoarce şi te pocăieşte
Grăbeşte azi ca să fii salvat

Sus pe cruce din dealul Golgotei
Isus murea în locul tău
Pentru mine şi lumea întreagă
Crezând să fim în Raiul Său.

Viaţa-i scurtă iar tu nu eşti gata
Chemării sfinte dă-i răspuns
Nu respinge iubirea divină
Să fii în ceruri cu Isus

Ovidiu Liteanu-Lacrimi


Ce poti sa-ti doresti mai mult decat o cantare cu o astfel de incarcatura emotionala!

Lacrimile curg intruna,
Mi-e durerea mare

Ovidiu Liteanu -Dorinta



Mantuirea e lucrul cel mai important.
Daca n-o ai, poti avea toate bogatiile acestei lumi.

Prevenirea bolilor coronariene este posibila!

Stim ce ravagii fac aceste boli, de la un capat la altul al Lumii, si cred ca niciodata nu putem spune ca stim prea multe despre ele.
Asa ca va invit sa urmariti acest material pe care l-am descoperit in acest link:


http://phoenixmission.org/web/index.php?option=com_content&view=article&id=93:prevenirea-boliilor-coronariene-este-posibila-&catid=41:health&Itemid=76

MIERE, PROPOLIS, POLEN

ARTICOL PRELUAT DE PE BLOGUL PE GANDURI AL D-NEI RODICA Botan, pe care il gasiti trecut la blogurile preferate.

Consider ca toate produsele apicole sunt de mare folos pentru sanatatea noastra, si pe care le experimentez de ani de zile, asa ca nu m-am putut abtine sa nu iau aceste informatii de-a gata si sa le transmit mai departe, cu multumiri autoarei, D-na Rodica Botan.


MIERE, PROPOLIS, POLEN, LAPTISOR DE MATCA
Tatal meu si fratele meu sint apicultori de foarte multi ani. Au format impreuna o companie, "Botan Inc", si au intre 2.000 si 3.000 de stupi. In California apicultura se foloseste ca o ramura a agriculturii, iar albinele se folosesc la polenizare. Pina mai anii trecuti nici nu era un interes asa mare in colectarea mierii, a cerii, a propolisului, polenului sau laptisorului de matca (royal jelly), pentruca polenizarea reprezenta singurul factor de interes.

Am tradus un articol despre folosirea mierii in combinatie cu scortisoara, si intrebuintarile acestora. Am realizat ca foarte multa lume este interesata de acest subiect. De aceea m-am hotarit sa-l trag de limba pe tatal meu care studiaza si experimenteaza nu numai cu albinele si bolile lor, incercind sa isi apere albinele de tot felul de boli si paraziti, dar care neavind asigurare medicala vreo 20 de ani, a intrebuintat mierea, si propolisul si laptisorul de matca in multe cazuri si a avut succese. (Fara stirea lui mai adaug informatia ca in Romania el a fost inventator, si inca unul bun...astfel ca are o minte care cauta totdeauna solutii noi si care gaseste placerea in a experimenta .)

L-am intrebat astazi sa-mi dea niste reviste de-ale lui de Apicultura ca sa caut ceva articole de tradus si cu regret mi-a spus ca mama mea careia ii place curatenia...i le-a aruncat...dar zicea el, desi exista informatii despre beneficiile acestor produse ale albinelor, nimeni nu si-a batut inca capul sa adune informatiile si sa faca un studiu precis. Motivul este usor de inteles.

Companiile care produc medicamente sint niste giganti care inghit orice competitie. Ar fi culmea sa studieze sau sa lase un astfel de studiu sa expuna adevarul...si faptul ca unele boli se pot trata usor cu ceva ce sa coste o farima din cit oamenii platesc pentru medicamente. Asa ca ceea ce am sa impartasesc cu dumneavoastra sint doar informatii acumulate din discutiile cu tatal meu si din experientele pe care le-a vazut el sau cunostiintele pe care le-a dobindit lucrind cu albinele atita vreme.

In plus...ce aveti de pierdut indulcindu-va cu inca o lingura de miere, nu?

Ceea ce stiu despre miere este ca NU e buna pentru copii mici. Cred ca virsta este de sub un an. Inainte de a folosi deci mierea pentru copii informati-va foarte bine despre acest lucru...

Tatal meu spune ca mierea este foarte buna pentru alergii; si aici trebuie sa amintesc ca alergiile nu se manifesta numai in stranuturi si mincarime de nas sau cerul gurii sau alteori bobite rosii pe piele ...sau tusa...Alergiile se manifesta in foarte multe alte forme. El spunea ca cea mai buna miere pentru controlul alergiilor este mierea locala. Si asta pentruca albinele aduna polen din plantele locale care produc alergiile ...Deci sugera ca sa cumparati miere de la cineva care are stupii in apropierea locului unde locuiti ca sa beneficiati mai mult de atributiile mierii locale.

Mai spunea el ca in miere exista si un anumit continut, desi nu ridicat, de propolis si polen, deci o cantitate potrivita de miere luata zilnic, va aduce organismului si beneficiile create de existenta celorlalte doua ingrediente.

L-am intrebat despre propolis. Propolisul se culege de pe rame si este o substanta de culoare maronie, cu consistenta unei plastiline lipicioase...si albinele o folosesc sa inchida ermetic gauri din stup si sa lege ramele intre ele probabil pentru protectie de impuritatile de afara. Propolisul contine 7 antibiotice. Unii oameni sint alergici la propolis si el trebuie incercat in cantitati mici la inceput, ca sa aflii daca ai sau nu alergie la el inainte de a incepe un tratament serios. Pe vremea cind nu avea asigurare medicala el a folosit propolisul pentru infectii pe care le avea de pilda la prostata, la dinti, etc...uneori punea o bucata de propolis pe locul unde avea astfel de infectii, sau o tinea in gura. Alteori lua un tratament de doua saptamini de acest propolis pe care il facea bobite de marimea unei fasole mijlocii, si lua o data pe zi , dar nu mai mult de doua saptamini. Propolisul poate agita inima si mareste pulsul...asa ca cei care au probleme cu inima trebuie sa fie foarte atenti...si cei care il iau , sa il ia dimineata ca pina seara sa se poata calma organismul. Inca odata subliniez ca inainte de a face un tratament, persoana trebuie sa ia o cantitate foarte mica si sa observe cum se comporta organismul. Pun accentul pe faptul ca acestea nu sint studiile nimanui, ci doar experienta tatalui meu care s-a tratat singur ani la rind cu produsele din stupina lui. Daca veti obtine propolis de la cineva si este foarte tare, tineti-l in mina o vreme si la temperatura corpului se va inmuia si il veti putea face bobite mici asemanatoare cu pastilele ca sa il puteti folosi.

Imi amintesc ca bunica mea punea propolis intr-o sticla si turna alchool ( concentratia de 100% numai ca alt alchool nu dizolva propolisul) si o lasa sa se dizolve, dupa care se trata pentru dureri de picioare , de oase...genunchi...incheieturi...etc.

Mai stiu de la mama mea ca mierea este buna pentru arsuri si alte rani. Pui un strat de miere si legi rana. Ea a scapat in felul acesta chiar si de un fel de bataturi la degetele de la picioare, facute de pantofi pe care le chema ea ochuri de gaina, folosind mierea in acelasi mod.

Despre polen stiu mai putin...ca n-am pus inca destule intrebari, dar stiu ca tatal meu il dadea sorei mele cind era slabuta si n-avea pofta de mincare.

Laptisor de matca. Asta este un produs mai scump pentruca exista in cantitati mai mici. Albinele il folosesc pentru hranirea larvelor de albine in primele 3 zile de existenta, dupa care le hraneste cu polen. Matcile insa sint hranite cu acest laptisor de matca toata viata lor. Ideea ca o matca, o regina de albine nu lucreaza este ...eronata. Nu degeaba albinele o hranesc cu aceasta substanta foarte hranitoare...matca trebuie sa depuna oua intr-una toata viata ei...si contributia ei in stup este covirsitoare pentruca existenta intregii populatii din stup depinde de cit este ea de energica si de proiductiva. Laptisorul de matca se foloseste pentru regenerarea celulelor. Unele doamne care isi permit costul produsului, il folosesc in loc de crema de fata...

Containerul in care este tinut laptisorul de matca trebuie sa fie din plastic sau sticla si lingura cu care luati sa fie din plastic, altfel fierul intra in combinatie cu laptisorul si ii schimba compozitia. De asemenea trebuie tinut in frigider la rece.

Asa ca logic vorbind daca ai o problema de sanatate in care reinoirea tesuturilor unor organe ar fi ceva ce ar imbunatatii sanatatea ta...o cura cu laptisor de matca este promitatoare. Tratamentul pe care tatal meu il recomanda este de o lingurita de laptisor de matca in fiecare dimineata timp de doua saptamini.

Si acum am sa va spun despre experienta noastra in familie cu acest laptisor de matca. Bunica mea s-a imbolnavit si am dus-o la spital. Doctorul ne-a spus ca din cauza circulatiei de singe proasta la nivel de intestine, pur si simplu intestinele ei se deteriorau...si ne-a explicat pe termenii nostrii sa intelegem ca e ca si cum ar fi intrat in putrefactie. Am adus-o pe buna acasa si tatal meu a inceput sa-i dea un tratament de laptisor de matca imediat. Dupa vreo citeva saptamini buna avea programare sa vada doctorul...si i-a facut din nou analize si ne-a spus mirat...ca nu stie ce s-aintimplat dar se pare ca s-a intimplat o schimbare si ca tesuturile nu mai arata ca inainte . Noi stiam insa ce s-a intimplat...si buna a mai trait inca citiva ani buni dupa aia.

Acuma din nou vreau sa va amintesc...tot ce ati citit sint cunostinte si informatii adunate de familia mea si folosite de familia mea. Nu sint studii si cercetari stiintifice. Ca informatie insa as vrea sa adaug ca Japonia importa 100 de tone de laptisor de matca anual, si ca japonezii o folosesc in scopul longevitatii vietii.

Sper ca informatiile mele sa va fie folositoare. De asemenea cred din toata inima ca daca ati binevoi sa-mi lasati cite un comentariu, cei care aveti experienta cu aceste produse, au am sa incerc sa adun aceste informatii si sa le pastrez pe blogul meu astfel incit sa putem invata unii de la altii si sa ne folosim de ele cind avem nevoie pentru intretinerea sanatatii familiilor noastre.

Nu uitati ca toate aceste lucruri au fost create De Dumnezeu pentru noi. Nu uitati ca rugaciunea este medicamentul cel mai bun iar Domnul Isus este Medicul Suprem. Asa ca incepeti ziua cu multumiri si incheiati-o cu lauda si oridecite ori aveti vreo problema nu uitati ca El este bun si milostiv.

Am sa inchei cu o reteta racoritoare si ...foarte sanatoasa totodata...si care se pare ca poate sa ajute cuiva care ar vrea sa dea jos un pic din ...greutate.

La un pahar de apa, 2 linguri de otet de mere si miere dupa gust. Amestecati si puneti la frigider. Citeva frunzulite de menta...si ...sa va fie de bine.

Cantati cu Mine-Adriana Stoica

http://fr.youtube.com/view_play_list?p=2B68237AE151F418



Sa cantam cu totii Osana, Domnului nostru!
Glorie Lui!


Vedeti si alte cantece ale Adrianei pe linkul de mai sus:

Noi Suntem Biserica-Adriana Stoica


O cantare plina de har, electrizanta, ce-aduce bucurie in suflete prin Duhul Sfant.
Doresc tuturor ce-o asculta sa simta bucuria mantuirii!

Cand veti citi aceasta carte...de Sally Nicholls

Best-seller en Grande-Bretagne, son premier roman vient de paraître en français sous le titre Quand vous lirez ce livre…
C’est l’histoire de Sam, un petit garçon atteint d’une leucémie qui s’interroge sur sa mort prochaine. Jusque ici, rien d’exceptionnel. Sauf que ce livre s’adresse au jeune public.
Paru le 31.10.2008, par Marion Galy-Ramounot

« Je m’appelle Sam.
 J’ai 11 ans.
 Je collectionne les histoires et les objets incroyables.
 J’ai une leucémie.
 Quand vous lirez ce livre, je ne serai peut-être plus là. » Pas simple pour un enfant d’entamer un bouquin là-dessus, d’aborder la mort d’un coup, comme ça. Sally Nicholls, 24 ans, n’est pas de cet avis. Elle veut rester dans la réalité, même si elle écrit pour les plus jeunes. Françoise Dolto disait : « Cacher à un enfant sa vérité, c’est vraiment l’entamer dans son humanisation. » Sur ce point, elle aurait sans doute trouvé disciple en la jeune auteure anglaise.

Madame.lefigaro.fr – Pourquoi avoir choisi de traiter un sujet si sensible ?
Sally Nicholls. - Toutes les questions que se pose Sam à propos de la mort sont celles que je me posais quand j’étais plus jeune. J’aurais bien voulu avoir des réponses, mais Dieu sait pourquoi, les adultes n’abordent guère ce sujet avec les enfants. Il y a bien de la littérature jeunesse sur le deuil, mais pas vraiment sur la mort et encore moins sur le fait de mourir. J’ai voulu colmater cette brèche.

Comment avez-vous réussi à rendre cette histoire si réaliste ?
D’abord, j’ai beaucoup lu et recherché sur le sujet. Et puis moi aussi, je suis malade, un peu comme Sam. Quand j’avais 13 ans, on a découvert que j’avais un diabète. Ma mère et ma famille étaient totalement catastrophées. Moi, j’ai fait preuve de beaucoup de sang-froid, je ne voulais surtout pas me réfugier dans la peur ou dans le rêve. D’ailleurs, quand j’avais l’âge de Sam, la littérature jeunesse me décevait par son manque de réalisme. Quand j’ai écrit ce roman, j’ai voulu que les enfants se reconnaissent, qu’ils se disent « Oui, je me vois en train de faire ça moi aussi ».

Este istoria lui Sam,un baietel ce sufera de leucemie si care isi pune intrebari in legatura cu moartea sa viitoare.
............
"Ma numesc Sam. Am 11 ani.
Colectionez intamplari si obiecte de necrezut.
Am leucemie.
Cand veti citi aceasta carte poate ca eu nu voi mai fi".

Autoarea marturiseste ca toate intrebarile pe care si le pune Sam, si le punea si ea cand era foarte tanara si suferea de diabet. Mi-ar fi placut sa am raspunsuri, si nu se stie de ce adultii nu discuta cu copii o astfel de problema cum e moartea sau faptul de-a muri.

Sursa: Le Figaro

Mi-amintesc ca baiatul meu cand era mai mic decat Sam s-a intamplat sa-i creasca f. mult leucocitele, si el stia ca in acest caz s-ar putea sa fie leucemie. Plangeam pe strada, ma abtineam cand era el de fata, si, intr-un final, tot iscodind el despre ce ar putea sa fie, i-am zis ca asta e, daca e leucemie nu avem ce face! Copilul meu a acceptat ideea si s-a linistit intr-un fel, nemaipunand intrebari.
Din fericire, a fost o alarma falsa, din cauza unei infectii puternice!
Concluzia-copiilor nu le place sa le ascunzi adevarul si nici nu trebuie.

Intepaturile de albine

Am permisiunea de a lua orice-mi place de pe blogul Rodicai Botan, pe care il gasiti intre blogurile mele favorite, si, cum sunt o impamantenita a mierii de albine, nu m-am putut abtine sa nu impartasesc cu voi informatiile valoroase din acest articol.
Sunt sigura ca pe unele le cunoasteti, iar altele le veti afla acum.
Sa folosim acest remediu natural, daruit cu atata darnicie de Dumnezeu, si vom fi sanatosi si frumosi.


Intepaturile De Albine !!!de Pe Ginduri de Rodica Botan


Intre multele beneficii pe care le avem de la albine, si am sa mentionez, mierea, ceara de albine, polenul, propolisul si laptisorul de matca…mai sint si intepaturile albinelor. Acum, cu exceptia laptisorului de matca care are un gust …gretos, zic eu…celelalte sint acceptabile…sau in cazul mierii…mierea este delicioasa! Dar intepaturile de albine…oare ce bine pot ele sa aduca?

Nu cred ca s-au facut mari cercetari stiintifice , sau cel putin eu nu stiu de ele, dar am gasit in romaneste un articol vechi din septembrie 1999…si cred ca revista se intituleaza “Formula AS” DIN JUDETUL Alba. Nu stiu de unde am aceasta copie…dar am tinut-o de ani de zile pentruca m-a interesat.

De fapt, asa s-a si apucat tatal meu de apicultura. Fusese rind pe rind proprietarul a 14 motociclete…de-alungul anilor. Locuind in Petrosani si circulind pe zapada si frig zi de zi…s-a capatuit cu un reumatism ingrozitor. Intre manusa si jacheta, incheieturile miinilor erau totdeauna expuse gerului…cit despre fata, cap…sa nu mai vorbim. Ani de-a rindul umbla si vara cu caciula de blana ca un cioban, si avea niste dureri teribile de cap. Nu stiu de unde a auzit el de intepaturile de albine…si in scurt timp si-a cumparat un stup si a inceput sa experimenteze. Bineinteles la inceput se umfla ingrozitot si la cap si la restul…cu vremea insa nu s-a mai umflat asa tare si durerile de cap au inceput sa-l paraseasca. Dupa citiva ani, a dat si cu sapca de momirlan de pamint. Azi n-are nici o problema de reumatism desi ar avea toate motivele. Traind numai in Petrosani pentru 49 de ani din viata este suficient sa acumulezi reumatism sa-ti ajunga intreaga viata.

Dar , ar fi mai bine sa trec sa vorbesc despre articolul respectiv. Doctorul din articolul asta se numea Stefan Stingaciu (licentiat al Facultatii de Medicina din Bucuresti) si trata oamenii de cancer folosind veninul de la albine. El zice ca, “ conform teoriei naturaliste, cancerul apare in acele zone ale organismului care sint insuficient irigate de singe, si implicit , insuficient oxigenate, ceea ce provoaca o acumulare periculoasa de reziduuri toxice. Atunci, apare asa-numita “functio-leza”, adica reducerea, lezarea functiei organice locale. Veninul de albina, care este o “otrava biologica”, declanseaza sistemul de alarma si autoaparare ale organismului, ceea ce are efecte la nivel endocrin si nervos. Intepatura provoaca intregului organism senzatia unui pericol de “moarte microscopica”, la nivel celular , iar acesta depune un effort “simpato-mimetic” al sistemului neurovegetativ, pentru a riposta. Daca in acel loc am o tumora, intregul mecanism declansat omoara celulele canceroase si vindeca totul. Altfel spus, ii dai organismului “ideea” sa lupte, asa cum nu stie sa o faca din proprie initiativa, pentruca nu recunoaste pericolul mortal din celulela maligne. E ca si cind l-ai “pacali”, stiind ca el are puterea de a invinge, dar cu conditia sa-l provoci la lupta.
Fenomenul este absolut fascinant! De fapt apipunctura foloseste toate elementele tehnicilor medicale alternative din domeniul luptei impotriva cancerului:hiperoxigenare (datorita cresterii circulatiei sanguine, in urma intepaturii), hipertermie, - hipertenergizare, plus tehnica acupunctorului, care inteapa exact pe acele meridiane ale corpului, stabilite de medicina chineza. Tocmai de aceea exista cele patru efecte benefice ale intepaturii de albina:”rubor” (roseata), “tumor”(umflare), “calor” (caldura) si “dolor”(durere)…Sub acest tir incrucisat apar efectele benefice de vindecare! La nivelul epidermei, o tumoare de suprafata, se vindeca dupa numai citeva intepaturi, iar negii(indiferent daca sint maligni sau beningni) dispar imediat. In alte cazuri, sa zicem melanom malign, veninul de albina este citolitic, adica are efectul radioterapiei cau al chimioterapiei clasice, obtinut prin provocarea reactiei organismului. In fond asa zisul “mister” al apiculturii ca sa tragem o concluzie suscinta- rezulta din combinatia efectului produs de venin cu principiile acupuncturii.

Daca vreau sa actionez in adincime, acolo unde nu ajunge acul albinei, ma folosesc de “harta meridianelor” si de reflexele interne ale organismului. Intep intr-un loc, la suprafata, iar reactia se reflecta intr-o zona profunda a corpului, la organul bolnav, unde am nevoie de aceleasi –“rubor”, “dolor”, “tumor”,”calor”, ca si la nivelul epidermei. Datorita acestui fapt, tratamentul se mai numeste “api-reflexo-terapie” cu venin de albine.”

Asta este o parte din acel articol ce l-am pastrat si la care vreau sa adaug citeva lucruri personale. Bunica mea il ruga pe tati sa-i puna citeva albine sa o intepe pe locurile unde avea dureri…de picioare, de spate, etc. Si se pare ca o ajutau si o vreme se simtea mai bine. Nu sintem singurii care stim despre acest soi de tratament…doar ca nu prea multi oameni sint dornici de intepaturi. O parte din oameni sint de asemenea alergici la intepaturile de albine si poate fi foarte periculos, pentruca daca li se umfla gitul, caile respiratorii, pot murii prin sufocare. Deci n-as recomanda ca cineva sa se aventureze fara sa fie pregatit cu ceva Benadryl prin apropiere.

Daca ati citit putin pe blogul meu pina acuma stiti ca am fost electrocutata la 12.000 de Volti. In urma acestei electrocutari m-am ales cu tot felul de probleme pe care doctorii le inteleg mai mult sau mai putin. Una dintre ele este durerea de spate. Multi nervi au fost arsi, si probabil o parte din muschi sint mai solicitati decit altii, plus ca stau numai la lucru in fata computerului cite 10 ore pe zi…plus acasa…asa ca m-am dus la un specialist de dureri de spate…care facea si acupunctura. Si pot sa marturisesc ca ceea ce fac ei acolo este ceva similar cu ceea ce acest doctor roman facea in 1999, daca nu ma insel, in Romania. Acele ace subtiri le implinta in locurile in care simteam durerea dar tinind cont de niste harti care ii spuneau lui pe unde trec nervii; apoi puneau curent electric pe aceste ace…si incerca sa trezeasca cred eu circulatia singelui in acea zona.

Cind am fost internata in spital dupa electrocutie…si am stat o luna jumate acolo…am vazut si am inteles ca de fapt doctorii pot sa taie sa te peticeasca, sa intretina sterilitatea, curatenia la locul cu pricina, sa iti dea medicamente de durere, si pentru infectii…sa te supravegheze, etc…dar daca tragi lina si socotesti, Dumnezeu este cel care vindeca. El a instalat spitalul asta viu care functioneaza in fiecare din noi, singele aduna mizeria de peste tot, o duce la ficat…rinichi…care unde trebuie. Daca mentii corpul cu hrana si exercitiu si o stare spirituala potrivita, corpul singur are in el metodele si doctorii lui, care rectifica acolo la fata locului orice problema. De aceea ce scrie aici, desi nu sint doctor si anumite cuvinte nu le inteleg in totalitate, pot sa cred, ca are logica si face sens.

Cind isi pune cineva ventuze…e aproape acelasi lucru. Obligam circulatia singelui in zona respectiva…producem caldura, culoarea, miscarea de fluid, deci a singelui, si se si umfla. Cei care v-ati pus ventuze stiti ca dupa aia v-ati simtit mult mai bine. Acelasi lucru se intimpla si cu masajul. Am observat cind copii mei aveau febra ca daca ii masam putin febra scadea la scurta vreme. De asemenea puneam pungi cu gheata la incheietura miinilor si la git, in spatele genunchilor…si in locurile unde sint mari artere de singe… Daca ai durere de cap si te apesi in anumite locuri in cap,(si aprope ca instinctiv stii unde)… durerea de cap scade. M-am gindit eu ca singele este acela care face posibile aceste lucruri asa cum doctorul asta ne explica… si uite ca reusesti cu putine cunostiinte sa te ajuti singur pe moment, cind da peste tine o durere oarecare, si nu-i nimeni in jur sate ajute.

Nu stiu cine este acest doctor si nu stiu unde sa il gasesc sa-i cer permisiunea sa copiez cuvintele din articolul acesta aici. Dar am gindit ca informatia e prea valoroasa ca sa n-o impartasesc cu dumneavoastra, cu cei care poate ati beneficia de un tratament atit de ieftin, nu? Mai ales ca, asa ca si cu polenul, mierea si propolisul… nimic rau nu se poate intimpla… dar e posibil ca sa va ajute!

Am impartasit cele de mai sus, din toata inima cu voi, in dorinta de a fi poate folositor cuiva. Nu uitati insa ca un duh bolnav imbolnaveste corpul. Nu uitati ca, credinta noastra este ceea ce face diferenta in viata noastra. Nu uitati ca Domnul Isus este Medicul cel Bun . Pe El sa-L cautati orideciteori aveti vreo problema ca sa-I cereti ajutor, si de cite ori aveti o bucurie, ca sa-I multumiti… si in fiecare zi, ca sa traiti in pace si in liniste. Binecuvintari tuturor…

01.11.2008

Binecuvantarea nu va intarzia

Cand mi-am publicat modestele mele incercari in ale scrisului, nu aveam bani sa-mi satisfac acest moft. Inainte, am cautat să găsesc o sponsorizare pentru a le publica, dar au fost puţine speranţe.
Oamenii dau bani pentru sport, parade de modă, balul bobocilor, venirea regelui în zonă, campanii electorale. Nu îi interesează actul de cultură şi cu atât mai puţin poezia, şi, mai ales, cea religioasă.

Atunci, am amanat 2 luni plata cheltuielilor la bloc, si am reusit, cu ajutorul editurii "Calauza", si, mai ales, incurajata de fostul director al acestui atelier de carte, dl. Valeriu Bargau,care a trecut la cele vesnice, si a sotiei sale, d-na Mariana Pandaru, sa le public. Era vorba de un volum de versuri de factura religioasa "Intre Duh si fire".

Am scos 300 de exemplare si m-am ambitionat si le-am oferit gratuit cui se nimerea: colegilor, vecinilor si altor persoane intalnite.
Mama a fost fanul meu cel mai aprig si ma bucur ca i-am facut o placere nevinovata.
Dumnezeu mi-a intors acei bani insutit, pentru ca-am facut un gest spre onoarea si cinstea Sa.
Incercati, cand faceti ceva pentru Dumnezeu, s-o faceti pana la capat, dezinteresat, si nu va intarzia sa vina binecuvantarea Lui!

Inima-mi doar pentru Tine bate

Ştiu atât: cu Tine mi-e bine,
Cum aş putea trăi făr'de Tine ?
Doar Tu-mi dai linişte şi pace,
Fără Tine, nimic nu pot face.

Ştiu, Isuse, că Tu m-ai salvat,
Când la Golgota, viaţa Ţi-ai dat.
Recunosc că doar în braţul Tău
Mă pot încrede când mi-e greu.

Tu-mi eşti mamă, tată, frate,
Inima-mi, doar pentru Tine bate.
Când n-am pe nimeni şi-s părăsită,
M-ajuţi să-nving orice ispită.

În boală, necaz, disperare,
Mi-ai îndreptat paşii pe Cale.
În vremuri grele sau în nevoi,
Isuse drag, Tu eşti cu noi.

Stiu...

Când cei dragi m-au părăsit,
Ai fost cu mine, Isus Iubit.
Ştiu că, nici viaţă şi nici moarte,
De Tine nu mă mai desparte.
Uscatu`-n Mare, de s-ar prăvăli,
Eu tot pe Tine Te voi iubi.

Era singura ei bucurie

O altă întâmpalare cu bunica mea a fost mai spre sfârşitul vieţii ei, care, într-un fel, i-a cauzat şi boala, mai apoi, moartea.
Într-o zi, tata era la coasă, la grădina de la Borza. Buni s-a dus să îi ducă de mâncare odorului ei drag. Nu l-a găsit la locul cu pricina, pentru că el plecase să vadă de vite. Bunicuţa mea dragă a găsit doar coasa, ileul şi cutea, şi şi-a imaginat că l-au mâncat lupii pe tata. S-a dus până în vârful grădinii, tot strigând şi văitându-se:
-Ioane, Ioane, unde eşti, mamă? Vai, Doamne, unde este copilul meu ? Sigur, l-or fi mâncat lupii!, se văita sărmana mea bunică.

A bătut grădina în lung şi-n lat, urcând şi coborând, plângând, asemenea măicuţei din balada Mioriţa, după feciorul ei scump. Doar pe el îl avea. Era singura ei comoară.
După această întâmplare, s-a îmbolnăvit de aprindere de plămâini, şi şi-a găsit sfârşitul, la 89 de ani. Era la fel de arătoasă ca în tinereţe, şi nu ai fi zis că are mai mult de 60 de ani. Mergea pe drum ca un căpitan. Fiul meu, Dadi, s-a închis cu ea în cameră, după ce-a murit, şi plângea, plângea după străbunicuţa lui dragă, încât mamei mele îi era frică că ,,se strică copilul de cap''.
Sunt sigură că aţi fi fost încântaţi să aveţi o bunică ca a mea!